Bine ai venit, Vizitator. Te rugăm să te autentifici sau sa iti creezi un cont.

Logați-vă cu numele de utilizator, parola și durata sesiunii de logare
 

Autor Subiect: Vanatoare la cerb  (Citit de 82765 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline claudiu

  • Moderator
  • Membru important
  • ****
  • Mesaje postate: 3389
  • Karma: +0/-0
Re: Vanatoare la cerb
« Răspuns #30 : Septembrie 15, 2009, 06:05:12 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Ca la orice vanatoare, si la cerb in boncanit trebuie sa ai noroc. Sa vanezi un cerb cu o asa anomalie e si mai greu, avand in vedere ca sunt extrem de rari. Cerbul meu a fost apreciat la minim 12 ani, deci a supravietuit o perioada lunga in teren si avea scoala vietii. Din pacate pentru el, cu hormonii in cap, nu a fost suficient de vigilent...si a mai avut si ghinion sa ma aflu fix in drumul sau...
    "Pasiunea vanatului...ne vine de departe si de demult - asa de departe si de demult incat, cugetand, simt un aspru fior..." Mihail Sadoveanu
     

    Offline claudiu

    • Moderator
    • Membru important
    • ****
    • Mesaje postate: 3389
    • Karma: +0/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #31 : Septembrie 16, 2009, 12:44:08 a.m. »
  • Publish
  • Publish
  • A patra zi de vanatoare… Era deja a patra zi de vanatoare si cerbul la care visam de un an de zile refuza sa imi apara in bataia pustii…

    In urma cu un an de zile ratasem un cerb frumos, dupa un boncanit de vis. Un an de zile m-am framantat si m-am macinat. Cum am putut rata? Cerbul era doar la cateva zeci de metri de mine… Boncanea, vestind ca el era regele padurii si unic carmuitor al unei impresionante ciurde de ciute… Am tras, desi inima imi sarea din piept, prevestindu-mi ca emotiile si riscul de a gresi erau prea mari. Focul meu a stricat un spectacol magic, o imagine de vis, care m-a urmarit un an intreg.
    Mi s-a parut o eternitate pana ce toamna a revenit si am primit vestea multasteptata: cerbii au inceput sa boncane!

    De patru zile bateam padurea trezindu-ma cu noaptea in cap si batatorind cararile pana ce soarele asfintea. Cerbii ce mi s-au aratat s-au dovedit a fi prea tineri pentru a fi jertfiti pe altarul pasiunii noastre. Insotitorul meu, vanator de nadejde si maestru al chemarii cerbului in boncanit, isi aratase iscusinta aducand cerbul in bataia pustii mele de nenumarate ori. Din pacate, nici un taur nu se dovedise vrednic de glont. Victor, prieten adevarat, nu inceta sa ma incurajeze si sa imi stea alaturi, convins fiind ca cerbul harazit mie isi va face aparitia.

    In noaptea precedenta sosisera forte proaspete – Cristian, care speram sa imi schimbe norocul. Asadar, dis de dimineata, secondat de Gabor – insotitorul meu, Victor si Cristian am purces in padure. Ni se spusese ca in acea parte au fost vazuti si auziti in ultimele zile cativa cerbi interesanti.

    Inca nu se luminase de ziua cand am ajuns in marginea padurii ale carei poteci urma sa le strabatem in cautarea cerbilor. Parea a fi dimineata perfecta: plouase candva, in noapte, iar acum stelele ce incepeau sa se stinga una cate una prevesteau o dimineata racoroasa si limpede. Nu batea fir de vant, natura parand a fi incremenita. Incet, incet cate o pasare incepea sa se dezmorteasca si sa isi usuce zburatacindu-si penele udate de stropii ploii nocturne. Ciripitul lor tot mai vesel ne-a indemnat sa incepem dibuitul. Victor si Cristian au ramas intr-un observator, eu si Gabor urmand sa ne adancim in padure. Am inteles de ce a ales Gabor ca doar noi doi sa intram in tainitele cerbilor: padurea batrana isi asezase pat gros de crengi in anii ce trecusera peste ea si acum orice pas gresit se lasa cu scrasnet teribil de vreascuri rupte. Eram mereu nevoiti sa pipaim terenul cu varful picioarelor, vegetatia inalta si deasa ascunzand privirilor noastre terenul in care inaintam incet.

    Nu facusem decat vreo cativa zeci de pasi cand in fata noastra aparu un cerb. Tanar si nelinistit, pastea in joaca si alerga de colo colo, amuzandu-ne cu atitudinea sa copilaresca. Ne-am strecurat pe langa el, sperand sa nu ne simta. Am reusit si am purces incet, incet tot mai departe, inspre ascunzisurile cerbilor.

    In departare doi-trei cerbi isi incepusera cantarea de dragoste. Erau prea departe pentru a incerca sa ii ademenim cu maiastra scoica a tovarasului meu. Nu am apucat sa mai facem decat cativa pasi cand, in fata noastra, un muget grozav ne incremeni. Stropi de sudoare rece imi alunecara pe sira spinarii. Gabor astepta incordat strofa cerbului. Acesta nu a pregetat si a boncaluit gros, adanc, parca din toata fiinta lui. Nu parea a fi tare departe de noi, totusi padurea deasa ascunzandu-l deocamdata privirilor noastre. Gabor a ales sa ne apropiem de el, taurul boncanind tot mai des si mai intens, tulburat probabil de mireasma ciutelor sale.

    Incet, incet, cu pasi marunti si desi, ne apropiam de cel ce speram sa fie cerbul viselor mele. Incercam sa patrundem desimea padurii, dar ochii nostrii nu puteau inca deslusi unde se afla cerbul. Ne-am oprit atunci cand cerbul si-a luat un scurt ragaz, Gabor facandu-mi semn sa imi sporesc atentia deoarece urmeaza o poienita unde probabil se afla cerbul ce ne atragea ca un magnet. Acesta boncani iar, facandu-ne pieptul sa vibreze.

    Am dat sa ne miscam, insa ne-am intrerupt la jumatea pasului. In spatele nostrum, exact pe unde venisem, un alt pas greu rupea vreascuri fara sa-i pese. Pana sa pricepem ce se intampla un muget gros, scurt si grav ne dumiri: un alt cerb voia si el sa se razboiasca cu cel spre care ne indreptam noi. Gabor mi-a facut semn sa raman pe loc si sa pregatesc arma. Am deschis bipodul si am rezemat arma in incheietura sa, cautand infrigurat in luneta cerbul ce se apropia de noi.

    Acesta se apropia cu pasi rari, dar hotarati. Mugea din mers, glasul sau gros si amenintator facand cerbul spre care ne indreptasem initial sa taca. Parea ca adevaratul stapan al padurii sosea sa alunge pretendentul care ii contesta aceasta pozitie. Si in sfarsit l-am zarit: in lumina inca neclara a diminetii, inca nedesprinsa total din noapte, am gasit silueta masiva a taurului. Venea lateral de noi, calcand apasat, gatul gros purtand garbovit capul impodobit cu un trofeu ce parea masiv. Luneta nu ma ajuta suficient dar nu am luat-o de la ochi pentru a cerceta cebul in binoclu. Gabor l-a prins in binoclul sau si a dat verdictul: cerb batran, peste 10 ani, trofeu anormal, se poate trage la el de imi va sta bine.

    Am asteptat ca cerbul sa se mai apropie nitel. Cand aproape a ajuns in dreptul nostru, Gabor a imitat chemarea ciutei, iar cerbul s-a oprit brusc, surprins, mirat poate sa auda si altceva decat tunetul adversarului sau. Nu am reusit sa ii deslusesc prea bine trofeul, dar Gabor mi-a reconfirmat ca e o anomalie deosebita, un taur demn de glont. Baiul era ca se oprise fix intre doi copaci. Ii vedeam bine doar capul si parca ii simteam privirea care sfredelea cotloanele padurii in cautarea celei ce il chemase. V-ul celor doi copaci ce il ascundea oarecum ochilor mei imi dadea totusi posibilitatea sa ii ochesc omoplatul. Am pus crucea lunetei, am spus scurt “Doamne ajuta!” si mirat ca sunt mult mai calm decat anticipasem, am apasat tragaciul. Dar nu s-a intamplat nimic! Am scrasnit din dinti, dandu-mi pumni in cap, constatand ca nu dezasigurasem arma. Acum ma intrebam daca am pus glont pe teava. Am rememorat scurt traseul si am concluzionat ca asta facusem. M-am calmat, am dezasigurat, am expirat si cand crucea lunetei s-a asezat fix in mijlocul omoplatului am dat drumul la foc.

    Pusca a bubuit nefiresc de tare parca. Glontul mi s-a parut ca a lovitul cerbul, acesta unduindu-se sub forta distrugatoare a plumbului ce ii sfredelea platosa. Usor impiedecat, a pornit in goana nebuna, departandu-se de locul de unde plecase spre el mugeul atat de dureros. Dupa cateva secunde mi s-a parut ca l-am auzit prabusindu-se. Padurea a ramas muta pret de cateva minute, noi de asemenea, rastimp in care incercam sa ne convingem unul pe celalat ca cerbul a marcat focul si ne incurajam reciproc in speranta unei lovituri reusite.

    Gabor si-a aprins tacticos o tigara, mimand o oarecare stapanire de sine si calm, tradate  totusi de tremurul mainii ce l-am surprins atunci cand se caznea sa dea foc unui chibrit. A fost una din cele mai lungi tigari ce le-a fumat cineva in prezenta mea. Simteam ca si Gabor arde de nerabdare sa cautam cerbul ce il speram cazut. Priveam cum se ridica prin aer fumul albastru de tigara cand din dreapta noastra rasuna din nou mugetul taurului spre care pornisem initial. Un boncanit grav, lung ce parca trambita tuturor victoria asupra adversarului pe care nici nu apucase sa il vada, dar care acum era cazut in tacere.

    In sfarsit am pornit usor spre locul in care se afla cerbul cand am tras. Ne-am invartit, ne-am sucit, ne-am ascutit privirile, dar degeaba. Nici un picur de sange nu gaseam. Am largit aria de cautare in semicercuri tot mai departate. Gabor se indepartase usor de mine si rascolea vegetatia cu o privire tot mai abatuta. Incepusem sa ma panichez, dar rememorand focul am simtit ca totusi am lovit bine cerbul. Si sentimental meu s-a dovedit a fi corect: intr-un mic luminis, la nici cincizeci de pasi de locul din care pornisem cautarea s-a aratat vederii mele cerbul trecut in nefiinta. Intins pe o parte, cu botul muscand din tarana umeda a padurii, cerbul, acum cu ochi siclosi, statea la picioarele mele, invins. Un firicel subtire de sange dezvaluia rana din omoplat prin care patrunsese glontul ce-i adusese moartea. Trofeul s-a dovedit a fi unul de exceptie: o selectie deosebita, o raritate, un trofeu cu care rar ai sansa sa te intalnesti.

    Am simtit un val de caldura invadandu-mi corpul, sentimente amestecate sagetandu-mi pieptul. Eram fericit, bucuros de reusita, incantat de alegere, dar totodata trist la vederea maretiei cerbului rapus ce zacea acum in fata mea. Am ingenunchiat langa el, l-am mangaiat pe crestetul capului si as fi vrut sa pot sa ii spun ca oarecum imi parea rau, dar in egoismul meu eram totusi fericit ca am avut sansa sa il intalnesc, implinit sa dobor primul meu cerb la boncanit…


    "Pasiunea vanatului...ne vine de departe si de demult - asa de departe si de demult incat, cugetand, simt un aspru fior..." Mihail Sadoveanu
     

    Offline lorand

    • Membru important
    • Mesaje postate: 69
    • Karma: +0/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #32 : Septembrie 16, 2009, 08:43:08 a.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Felicitari!

    Asta da! merita sa fie puscat.
    La noi inca nimic nu se aude dar cred ca 5-10 zile si incepe.
     

    Offline catalinc

    • Membru important
    • Mesaje postate: 23
    • Karma: +0/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #33 : Septembrie 16, 2009, 08:51:28 a.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Felicitari!

     

    Offline the deer hunter

    • Membru important
    • Mesaje postate: 513
    • Karma: +0/-0
    • Great things are done when men and mountains meet
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #34 : Septembrie 16, 2009, 10:20:45 a.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Ma bucur foarte mult cand vad pe cineva care traieste momentele cu asemenea intensitate.Multumiri pt poveste si felicitari inca odata! :)
    When is the last time you've done something for the first time?
     

    Offline claudiu

    • Moderator
    • Membru important
    • ****
    • Mesaje postate: 3389
    • Karma: +0/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #35 : Septembrie 16, 2009, 03:26:44 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Alaturi de cel care m-a insotit, Gabor:


    "Pasiunea vanatului...ne vine de departe si de demult - asa de departe si de demult incat, cugetand, simt un aspru fior..." Mihail Sadoveanu
     

    Offline 8x57

    • Membru important
    • Mesaje postate: 1418
    • Karma: +1/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #36 : Septembrie 16, 2009, 11:07:14 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Hmmm.... oare chiar e selectie ? un cerb cum foarte putini alearga prin paduri ...auzi domnule  SELECTIE  :o  ....... medaliata cu bronz !
    Felicitari  Claudiu ! ai reusit sa vinezi un cerb cu trofeu anormal dar medaliat.
    înainte de a scrie un cuvânt
    îmi găsesc totdeauna timp
    să stau de vorbă cu el
    (Louis Savary)
     

    Offline eltorro

    • Membru important
    • Mesaje postate: 2357
    • Karma: +0/-0
    • كافر
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #37 : Septembrie 16, 2009, 11:59:22 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Felicitari inca odata lui Claudiu, si de data asta si pentru frumoasa relatare a vanatorii.

    Exemplarele tipice se incadreaza in aceeasi catogorie, sau separat cu cele atipice ?
    Pricepere trebuie la culesul ciupercilor ...... la vanatoare si pescuit trebuie noroc!  -Victor
     

    Offline 8x57

    • Membru important
    • Mesaje postate: 1418
    • Karma: +1/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #38 : Septembrie 17, 2009, 12:01:00 a.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Formula de evaluare e aceiasi , dar pina nu vad fisa de evaluare nu-mi pot inchipui cum au evaluat
    înainte de a scrie un cuvânt
    îmi găsesc totdeauna timp
    să stau de vorbă cu el
    (Louis Savary)
     

    Offline aedob04

    • Moderator01
    • Membru important
    • ****
    • Mesaje postate: 1162
    • Karma: +0/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #39 : Septembrie 17, 2009, 12:14:00 a.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Felicitari!! Parca am retrait toata vanatoarea. Inca unul care stie sa scrie!!
    "Oriunde e bine, dar la vanatoare e cel mai bine."
     

    Offline the deer hunter

    • Membru important
    • Mesaje postate: 513
    • Karma: +0/-0
    • Great things are done when men and mountains meet
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #40 : Septembrie 17, 2009, 08:08:47 a.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Ati cules vreo opinie sau aveti idee ce s-a intamplat cu cornul de pe partea dreapta?
    When is the last time you've done something for the first time?
     

    Offline claudiu

    • Moderator
    • Membru important
    • ****
    • Mesaje postate: 3389
    • Karma: +0/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #41 : Septembrie 17, 2009, 08:58:59 a.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Ce se vedea era o ranire a cilindrului frontal. Nu ma pricep sa spun cat de veche era rana sau ce a cauzat-o, dar parerea mea e ca trofeul era compromis definitiv.
    Probabil vom sti mai multe dupa ce vom vedea fisa de evaluare.
    "Pasiunea vanatului...ne vine de departe si de demult - asa de departe si de demult incat, cugetand, simt un aspru fior..." Mihail Sadoveanu
     

    Offline aedob04

    • Moderator01
    • Membru important
    • ****
    • Mesaje postate: 1162
    • Karma: +0/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #42 : Septembrie 17, 2009, 09:42:29 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Inca cateva selectii proaspete (furcasi):



                   

    "Oriunde e bine, dar la vanatoare e cel mai bine."
     

    Offline aedob04

    • Moderator01
    • Membru important
    • ****
    • Mesaje postate: 1162
    • Karma: +0/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #43 : Septembrie 17, 2009, 10:57:18 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Cerbul de mai jos a fost lovit de un 300 win, dist. 130 m,  in omoplat, a semnalat lovitura tinandu-si piciorul stang blocat cand a fugit in padure (cca. 40 m). Fiind destul de tarziu (ora 7 pm) paznicul a mers pe urma cerbului (dupa picaturile de sange de pe pamant) numai pana la marginea padurii, a marcat locul unde a fost impuscat, pt. cautarea de a doua zi cu limierul.  A doua zi pe la 16.30 au pus cainele pe urmele cerbului, sange a fost foarte putin la inceput, apoi nimic, totusi la 300 m au gasit culcusuri cu sange, dar cerbul era plecat deja,  dupa cca. 1 km facuti pe urma de sange deodata in fata lor s-a ridicat cerbul si a luat-o la fuga, dar se vedea ca e mult mai slabit decat cu o zi inainte dupa foc. I s-a dat drumul cainelui si dupa 3 minute de urmarire a semnalat (prin latrare) ca l-a oprit. A urmat lovitura de gratie, etc
    La analiza primului foc s-a observat ca cartusul a expandat undeva jos pe partea osoasa puternica a omoplatului, fara sa intre in cutia toracica!!??. Din pacate nu stiu ce marca a folosit.

    El si cateau Dina.
    "Oriunde e bine, dar la vanatoare e cel mai bine."
     

    Offline claudiu

    • Moderator
    • Membru important
    • ****
    • Mesaje postate: 3389
    • Karma: +0/-0
    Re: Vanatoare la cerb
    « Răspuns #44 : Septembrie 17, 2009, 11:04:38 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Asta da adrenalina la cautarea cerbului!
    Buna selectie zic eu. Cinste vanatorului pentru ca a ales sa traga, dar si limierului pentru ca a gasit taurul!
    "Pasiunea vanatului...ne vine de departe si de demult - asa de departe si de demult incat, cugetand, simt un aspru fior..." Mihail Sadoveanu
     

     


    Facebook Comments