Bine ai venit, Vizitator. Te rugăm să te autentifici sau sa iti creezi un cont.

Logați-vă cu numele de utilizator, parola și durata sesiunii de logare
 

Autor Subiect: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov  (Citit de 2747 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

Offline sorin flutur

  • Membru important
  • Mesaje postate: 942
  • Karma: +0/-0
Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
« : Ianuarie 12, 2011, 08:54:02 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • DESPRE IEPURELE DE CAMP
    Citeva idei pe scurt. Sa incepem intai cu citeva probleme generale pe care le-am mai abordat in alte parti, unele publicate prin diferite reviste, dar probabil ca nu toti le-au citit. Aceste idei generale s-ar potrivi si la alte specii, cu ajustarile de rigoare. Deci, intai si intai trebuie spus ca vanatoarea (adica indeletnicirea noastra care extrage animale salbatice dintr-o populatie) se bazeaza pe tendinta naturala a populatiilor de a tinde sa se refaca, atunci cind sunt exploatate (sau reduse ca nivel numeric, idiferent de ce cauze). In natura (si nu in tarcuri unde se cresc animale artificial, situatii care nu ma prea intereseaza) populatiile de animale salbatice sunt asa de mari cat le permite mediul sa fie. Cu alte cuvinte exista acel asa numit efectiv optim care este dictat de conditiile habitatului si reflecta asa numita capacitate de suport a statiunii. In literatura acesti termeni sunt citeodata definiti vag si duc la confuzii si neintelegeri, dar ca s-o spunem pe intelesul tuturor, situatia este asa: la un anumit moment dat ai pe teren atitia iepuri cit pot sa fie, cit poate terenul sa sustina. Acuma, este important de spus ca in decursul unui an capacitatea de suport pentru iepure (si la fel pentru orice alta specie) variaza, se schimba, iar noi trebuie sa ne gindim la perioada critica unde capacitatea de suport este cea mai mica. In cazul locurilor cu anotimpuri (clima temperata) ca in Romania, in majoritatea cazurilor vom avea perioada de criza in iarna, cind nu exista prea multa vegetatie in teren, sau cind acea vegetatie este acoperita de zapada si nu poate fi accesata de iepuri (desi nu trebuie sa uitam ca iepurele va sapa in zapada ca sa ajunga la hrana). Nu trebuie uitat nici faptul ca acolo unde se practica agricultura “de tip steril” (cum imi place mie s-o numesc), chiar in timpul sezonului de crestere vegetala putem avea zone intinse fara vegetatie (tabula rasa), ei, acolo degeaba asteptam sa avem iepure, se intelege de la sine.
    Mai trebuie spus ca iepurele de camp este o specie plastica, generalista, adica se adapteaza usor situatiilor, poate supravietui pe baza unor resurse variate, maninca vegetatie diferita, are cecum cu simbionti, digera bine celuloza, si asa mai departe, nu este o specie cu mari pretentii, cu toate acestea va raspunde prin schimbari numerice la schimbarile de mediu, insa raspunsul este scurt, refacerea efectivelor se va produce rapid, atunci cind conditiile se imbunatatesc.
    Deci, cum am spus, noi exploatam o populatie de iepure tocmai pe baza faptului ca ea tinde sa revina la nivelul optim corespunzator capacitatii de suport a terenului. Sa luam acuma un exemplu si sa il pastram pe tot parcursul disertatiei  noastre. Zicem ca pe un teren avem 20 iepuri la 100 ha (adica 1 km patrat), in perioada de primavara, tocmai dupa trecerea perioadei critice. Ca sa para mai frumos, o sa zicem ca pe un teren de 10.000 ha avem 2000 iepuri (asa imi place mie mai mult sa vorbesc despre 2000 de iepuri, nu despre 20, altfel tot una!   ). Acesti 2000 iepuri se cheama, daca vreti, populatia de baza sau ii putem spune si stoc de reproductie sau efectiv matca. Teoretic vorbind, in populatii care se vaneaza, acest efectiv ar trebui sa fie cam 50% din cit poate sustine statiunea. Natural, daca noi nu vanam acolo, efectivele din primavara ar trebui sa ajunga la 4000 iepuri. Subliniez ca vorbim (deocamdata) despre situatii teoretice. Treaba asta cu 50% din K a fost gandita in urma unor experimente si analize pe caprior american (Odocoileus virginianus) si nu stim cat anume se potriveste la iepure, dar pentru moment o sa mergem mai departe pe aceasta idee. Deci, am 2000 iepuri in martie, acesti iepuri intra in perioada de reproductie, si acuma sa consultam hrisoavele  spre exemplu Comsia spune ca iepurele de camp face de 4 ori cite 3 pui = 12 pui pe an pentru o pereche, si mai arata acolo un tabel care se cheama “inmultirea teoretica” unde in primul an avem 2 iepuri, in anul II avem 14, in anul III avem 98, anul IV = 686, si anul V avem 4802 iepuri!!! Ceea ce desigur nu se realizeaza niciodata chiar asa, dar sa va inchipuiti ca in situatia in care prin cine stie ce catastrofa terenul nostru ipotetic de 10.000 ha a fost total depopulat de iepuri, capacitatea lui de suport pentru iepure este in continuare 4000 (in iarna), cam atita ar dura refacerea efectivului, 5 ani de zile. Exista date in literatura care documenteaza astfel de explozii populationale care umplu golul acolo unde exista conditii. Dar noi sa fim putin mai conservatori si sa zicem ca o femela (iepure de camp) produce 4 pui pe an (de asemenea s-a documentat faptul ca fatarile I si IV, cea devreme din primavara si cea tarzie din toamna, nu produc pui care supravietuiesc ca sa conteze in populatie), deci din 2000 iepuri cit avem in martie, ar trebui sa avem 6000 in toamna cand se incheie reproductia. Daca populatia nu este vanata, si K este 4000, rezulta ca 2000 iepuri vor muri din cauze diferite pentru a iesi din iarna la 4000, in anul II din 4000 se nasc 8000+4000=12000 iepuri (ati vazut de ce imi place sa lucrez cu 10.000 ha, ia vedeti ce bine suna 12000 iepuri!!  ). In toamna, practic nu in toamna, mortalitatea se intinde de-a lungul anului, in iarna va fi cea mai mare (pentru ca nu este mancare) si in primavara vom iesi din nou cu 4000, pentru ca atata se poate si mai mult nu, ceea ce inseamna ca 8000 iepuri au murit in decursul anului respectiv. Buun. Acuma sa revenim la situatia cand noi recoltam, teoretic noi scadem populatia la 50% K prin recoltare si acolo avem productivitatea maxima, caz in care iesim cu 2000 iepuri din iarna si avem 4000 iepuri care se pierd in decursul anului, din care sa presupunem ca 1000 ii impuscam si 3000 pier din cauze naturale. Aceasta fiind teoria recoltelor in caz de mortalitate necompensatoare, adica iepurii impuscati se adauga la numarul celor muriti din alte cauze. Dar daca consideram teoria recoltelor compensatoare aceasta zice ca, in special la vanatul mic, numarul de iepuri pe care il scoatem din teren cu pusca, se va compensa, adica se va salva din numarul celor morti din alte cauze. Cu alte cuvinte, din cauza conditiilor bune din teren (pentru ca K este 4000) cu toate ca eu impusc 1000 iepuri, o mare parte din acestia vor fi compensati prin supravietuirea altor iepuri, care in mod normal ar fi trebuit sa moara din alte cauze.
    Ei, ajunsi aici, trebuie spus ca nu stim cum se petrec de fapt faptele in teren, unii arata un fel, altii arata altfel, destul sa subliniem cateva idei de baza. In primul rand trebuie spus ca fiecare teren are situatia lui proprie la un moment dat. Gospodarire cu sablonul nu se poate face. Prin anii 60 sub indrumarea dr.doc.ing. Horia Almasan (pe care l-am cunoscut personal si am discutat despre aceste treburi) s-au facut in Romania niste chei de bonitare a fondurilor de vanatoare, se zicea acolo cati iepuri trebuie sa fie si cati sa se recolteze. Problema este ca situatia este schimbatoare, cateodata intervin calamitati naturale, ploi, zapezi, altadata calamitati agricole (cum am amintit agricultura sterila), altadata 10.000 de oi, altadata braconaj, nu poti sa faci gospodarire cu sablonul, trebuie sa cunosti situatia specifica terenului.
    Acuma, datorita filozofiei (sau politicii) “partidului” (partidul ne indeamna, partidul ne invata...), la noi in tara se stie asa: in primavara se fac evaluarile de efective, se raporteaza la Bucuresti si mai incolo, catre toamna, ne vor veni de acolo cotele de recolta, cica. Sa zicem ca am evaluat in primavara 2000 iepuri, totul este bun si frumos, in toamna ne vine repartitia de 70-80 iepuri de recoltat (cinstit sa fiu, n-am pricept niciodata pe ce baza) iar in teren se recolteaza de fapt... asta stie fiecare cat se recolteaza si cat se raporteaza. Totul este foarte secret, nimeni nu spune nimic afara, nu-i deci nici o mirare ca nu se prea stie mult despre iepurele romanesc.
    Iar acuma sa vedem ce spun altii care au studiat problema. Dar asta se pare simplu, am facut-o deja acum cativa ani si va pot pune la dispozitie materialul care se numeste “Dinamica unei populatii de iepure comun in conditii de exploatare intensa, pe o ferma agricola intinsa.” Sunt convins ca am inaintat materialul pentru publicare in revistele din tara, dar nu sunt sigur daca s-a publicat vreodata, probabil datorita faptului ca arata putin cam diferit de filozofia partidului si nu e bine de aratat lumii. Daca veti citi materialul respectiv veti vedea ca cifrele luate de mine ca exemplu, se intampla de fapt in Franta. Se pleaca (aproximativ) de la 2000 in primavara, se ajunge la 4500 in toamna, se recolteaza 45% din afectivul de toamna (=2000), mor peste iarna 500 din alte cauze si se ajunge din nou la 2000 in primavara urmatoare. Va mira? Ei bine, puneti mana si cititi materialul daca nu credeti. Daca intr-o buna zi am sa ma hotarasc sa scriu o carte despre gospodarirea vanatului am sa mai caut astfel de studii ca sa le prezint ca exemple. Deocamdata va ajunge asta. Aceste este un caz normal si asa a fost si la noi in tara. Cred ca mai sunt locuri destule in care este asa si in prezent. Nu m-ar mira sa aflu ca exista si situatii mai bune, sa nu uitam ca la noi totul se tine secret, nimeni nu-ti va povesti despre bine, acuma insa vreau sa discut putin despre situatii anormale in care nu este bine.
    Am spus deja ca acea K = capacitate de suport a statiunii nu este o valoare fixa, spre exemplu vine o iarna cu zapada multa si lunga, s-a dus naibii populatia de iepuri, sau de capre, sau de orice altceva. Sau in vara a plouat in nestire, degeaba mai ai capacitate de suport in iarna pentru 4000 sau 6000 iepuri daca tie nu ti-au supravietuit atatia pana in toamna. Iata de ce noi ar trebui sa intelegem cam ce se intampla in teren si sa procedam in consecinta. Dar sa vorbim mai intai putin despre ce metode de observatie asupra populatiilor am putea folosi. Precum spune Janos, metode exista dar nu toate sunt simple si la indemana. Evaluarile de primavara, ca sa incepem cu asta, dupa parerea mea sunt o aberatie totala. Ce ne spun de fapt aceste evaluari, daca, sa presupunem ca le facem, le facem corect, si avem incredere in ele. Mie mi se par problematice din mai multe motive: intai implica multi participanti care nu vor executa totul corect. Mai apoi nu toate suprafetele sunt la fel, nu stiu cati iepuri sar si cati nu sar (mai ales in parloage). Dar sa zicem ca totul se efectueaza perfect si ca am numarat 2000 iepuri in primavara, problema este ca noi nu recoltam din acestia ci din ce avem in toamna, la inceput de sezon (ideal 45%), de unde stiu eu in primavara ce spor de efective voi avea. Am mai citat eu pe undeva un caz in care sporul a fost negativ, adica in toamna au existat mai putini iepuri decat in primavara. Practic iata va copiez aici un pasaj din treaba asta care a fost publicata acum cativa ani (cred ca in Diana, la Timisoara) despre evaluarea efectivelor.
    PENTRU CE SE FACE EVALUAREA EFECTIVELOR?
    Probabil că toată lumea crede că evaluarile se fac în scopul de a “calcula cifra recoltei posibile în sezonul următor de vânătoare.” În realitate evaluările sunt un fel de “verificare” a stării unei populaţii de vânat. Deoarece noi nu putem cunoaşte dinainte starea vremii sau alţi factori naturali de mortalitate ce vor interveni, calcularea recoltelor pe baza efectivelor din primăvară nu poate fi foarte efectivă. Unde mai pui că, spre exemplu la iepure, “surplusul recoltabil” încă nici nu s-a produs atunci când noi înaintăm spre “calculare” rezultatele evaluărilor (vezi Tabelul nr. 1). Este adevărat că la vânatul mare relaţia dintre efectivele de primăvară, cele din toamnă şi cele din primăvara următoare este mai strânsă. În primul rând vânatul mare nu este aşa de abundent (ca urmare poate fi păzit aproape individual), mai apoi nu este aşa de vulnerabil la factori naturali. În general (în ştiinţele wildlife), se recunoaşte faptul că evaluările de efective au scopul de a informa asupra stării unei populaţii, astfel încât în caz de nevoie să se poată declanşa măsurile compensatorii necesare. Astfel, în cazul în care populaţia scade, tendinţa normală este să se reducă recolta din sezonul următor şi invers. Cu alte cuvinte recolta se foloseşte ca un fel de măsură de “îndreptare” a “mersului” populaţiei în urma faptului deja împlinit.



     

    Offline sorin flutur

    • Membru important
    • Mesaje postate: 942
    • Karma: +0/-0
    Re: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
    « Răspuns #1 : Ianuarie 12, 2011, 08:55:00 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Tabelul nr. 1. Caracteristicile unei populaţii de iepuri de câmp din Polonia Centrală (după Michal Wasilewski, 1991). A se observa că în 1987 populaţia a avut un “spor” negativ, cu efective în toamnă mai mici decât cele din primăvară. Care ar fi rostul “recoltei planificate” pe baza efectivelor de primăvară în aceast caz?
    Măsurători* 1986 1987 1988 1989
    Efective de primăvară 27,2 24,8 20,8 25,3
    Efective în toamnă 29,3 24,6 29,1 30,8
    -tineret 11,9 5,4** 11,5 10,3
    -adulţi 17,4 19,2 17,6 20,5
    * numar de iepuri la 100 ha.
    **din care s-ar putea deduce că dacă la prima vânătoare avem sub 10% tineret, trebuie să fim atenţi?

    Cred ca acest studiu a fost efectuat asupra unei populatii nevanate, se poate de asemenea vedea ca in ciuda faptului ca in toamna 1987 au fost mai putini iepuri decat in primavara, in primavara 1988 au ramas destui iepuri ca sa echilibreze nivelul numeric. Foarte curios as fi sa ma bag cu pusca in asa un teren, sa vad ce s-ar intampla prin comparatie. Parerea mea personala este ca extractia cu pusca la iepure nu are mare efect. Iepuri vom avea atatia cati ne permite terenul, oarecare scadere se face cu pusca, dar factorii cei mai importanti sunt altii. Ei, acuma intrebarea este: cat de adanc vreau eu sa investighez ce se intampla? Dar ca sa pornim cu ceva, eu as sugera ca prima metoda de observare numararea iepurilor din goanele de toamna. Ca la metoda recomandata pentru evaluare in primavara, adica fiecare vanator care participa sa numere cati iepuri vede in stanga, sau in dreapta, dupa cum se va stabili (si aici avem probleme, daca este teren acoperit nu se vad iepurii iesind din goana). Daca avem o harta a terenului putem afla suprafetele goanelor. Sa zicem am facut intr-o zi vanatoare pe 400 ha si am numarat atatia iepuri din care s-au impuscat atatia. Asa se poate tine evidenta recoltelor reale, se pot face comparatii de la an la an. Dar ca sa nu ne incurcam, sa zicem ca doar tinem evidenta numarului de iepuri vazuti de vanatori. Asa avem oarece idee, pentru ca numarul de iepuri vazuti ar trebui sa fie proportional cu numarul de iepuri existenti in teren. Tot asa si numarul iepurilor impuscati este proportional cu numarul iepurilor existenti. Ei, acuma, vine intrebarea urmatoare: am eu de gand sa fac ceva ca sa imbunatatesc situatia? Daca da, merita investigata cauza (sau cauzele, sau factorii ca sa fim mai exacti) care ne dau mai putini iepuri decat vrem. Daca nu vreau sa fac nimic, e simplu: pur si simplu mergem la vanatoare si impuscam cati iepuri putem. Intr-un an vom impusca mai putini, in alt an mai multi, personal nu cred ca la iepure se poate afecta “stocul de reproductie.” Daca va amintiti, am spus ca avem in teren atatia iepuri cati poate tine terenul. Daca terenul este bun, inseamna ca are si adapost bun, si de acolo cu mare greutate vor putea vanatorii sa rada iepurii atat de mult incat sa afecteze populatia. Daca terenul este prost, nu avem iepuri multi dar atunci din aia putini iarasi cu greu vor putea vanatorii sa afecteze stocul de reproductie. Exemplu: teren bun inseamna 4000 iepuri in toamna, din care avem voie sa impuscam 1500 (40 de iepuri la 100 ha din care 15 cad la pusca si 25 scapa), iar teren prost inseamna 500 iepuri in toamna din care (5 iepuri la 100 ha) o sa impuscam noi ciuciu pentru ca sunt atat de rari incat nu-i mai gasim si ne lasam pagubasi! Dar hai sa zicem ca suntem perseverenti, insistam si impuscam 300, ne raman pentru primavara 200 care teoretic pot produce cel putin 400 de pui ca sa ne aduca populatia la nivelul prost pe care l-am avut in anul precedent. In concluzie, daca nu aveti de gand sa faceti nimic, vedeti-va de treaba si vanati iepuri dupa cum ati vanat si pana acuma. Daca vreti sa aveti mai multi, eiii atunci se schimba povestea, atunci aveti nevoie sa identificati factorii care tin efectivele mici. Dar pana sa ajungem acolo hai sa mai amintesc o metoda relativ simpla de numarat iepuri pe care de fapt a amintit-o Janos deja: numaratul din masina. Atata doar ca eu ma tem ca “pe zapada” este cam complicat de facut. Nu avem zapada in fiecare iarna si nu in aceleasi perioade din an. Cred ca merge si fara zapada, chiar daca nu inmultim cu 2,5 sau cu orice altceva, considerand ca numarul de iepuri vazuti in far trebuie sa fie proportional cu numarul de iepuri existenti, chiar daca nu vom sti exact cati iepuri avem la 100 ha, macar avem o idee, un coeficient. Eu as recomanda sa se faca un traseu pe teren, marcat pe harta, sa zicem asa un fel de intortocheala de vreo 50 km (cu cat mai mult cu atat mai bine), repetat de cateva ori toamna, inainte de inceperea sezonului, de cateva ori primavara dupa incheiere, si iata ca exemplu avem asa: 6 iepuri pe km parcurs in toamna, 3 iepuri in primavara, deja stiu ceva, adaug la asta recolta totala, stiu inca ceva (apropo dintre vanatori oare cati stiu numarul total de iepuri impuscati pe terenul lor intr-un sezon?). Anul viitor la fel, asa an de an, faceti asta si veti vedea ca exista o oarecare legatura.
    Acuma sa vedem ce mai avem de discutat... pai daca am pe teren 10.000 de oi umbland peste tot, calcand totul in picioare, zi si noapte, primavara, toamna, cu caini fara jujee (cum zice Sorin Flutur), eu unul nici nu mi-as mai pune intrebarea de ce nu am iepuri in teren... “foaie verde, foaie, foaie, nu-i usor sa cresti o oaie, cand te prinde cate-o ploaie...”  Mergi dom’le si vezi daca pe acea parte a terenului unde nu sunt oi ai iepuri sau nu. Daca acolo ai, nu te mai intreba de ce, ci te intreaba cum sa scap eu de aceste oi? Pentru ca asta-i intrebarea. Aaaasa, acuma, daca nu ai acolo oile respective si tot nu exista iepuri, adica factorul nostru “anti-iepure” este mai putin evident, acolo trebuie investigat cu adevarat. Dar pentru ca eu fiind un simplu vanator de rand nu am nici timp si nici resurse ca sa fac investigatii complicate, la ce ma uit intai? Pai la recolta fratilor. Daca am recolta. Sigur ca am, macar ceva acolo, daca am situatie teribil de proasta si tot voi impusca 20-30 de iepuri pe un fond de 10.000 ha (oaia si hectarul, cum ar veni  ). Ei, daca acesti iepuri, inainte sa-i azvarlim fiecare in straita, ii luam si ne uitam la ei, vom constata ca o parte sunt de anul curent si o parte sunt de anul trecut+, anul trecut+ inseamna adulti spre deosebire de subadulti. Diferentierea se face foarte simplu dupa pipaitul genunchiului (sau ruperea osului la piciorul din fata). Pun pariu ca acolo unde vanam 30 iepuri la 10.000 ha probabil ca nu veti avea nici un subadult, pe cand acolo unde vanati 1000 iepuri la acelasi teren veti avea cel putin 50% juvenili (iepuri sub un an). De aici incolo sa judecam putin: deci daca avem raportul varstelor bun, intre 50-70% juvenili si nu avem iepuri in teren, inseamna ca totul decurge normal pana la un anumit punct, undeva in ciclul anual ceva vine si imi omoara iepurii fara a selecta tineretul, ce poate fi asta? Un exemplu ar fi braconajul la far. Daca asta incepe de cu vara si se termina in primavara cu un total de 1000 iepuri scosi din teren, astia sunt iepurii pentru care eu ca vanator platesc cotizatie la AGVPS. Am uitat sa spun ca iepurii adulti sunt mai putin vulnerabili decat juvenili si de aceea mortalitatea va afecta mai mult juvenilii. Deci, braconajul l-am depistat, ce mai ramane? Bolile? Da, exista boli comune la iepuri si la oi, in primul rand cateva boli parazitare ca fascioloza, mai apoi cateva echinococoze (astea transmise prin caini) dar si astea sunt usor de depistat, simplu te uiti si le depistezi, undeva intre iepurii recoltati o sa gasesti cativa slabi, jigariti, ii deschizi si vezi basici pe ficat, plaman, sau pe peretii interiori. Daca vrei poti sa te uiti in vezica biliara, ajunge sa vezi iepuri slabi ca sa te puna pe ganduri. Trebuie spus ca in conditii normale, cand ai iarna un iepure in mana, il desfaci si te uiti, trebuie sa vezi rinichii destul de bine imbracati in grasime. Interesant este ca vara nu sunt asa de grasi, poate nici toamna. Tocmai cand e iarna mai tare, atunci sunt mai grasi, si treaba asta e valabila si pentru caprior. Daca nu vezi grasimea in jurul rinichilor, hopa! Poate sa fie boala, or poate sa fie lipsa de hrana. Acuma lipsa de hrana, numai daca se petrece acut (adica accidental, imediat, rapid), ca de exemplu zapada mare, va produce asemenea rezultat. Daca lipsa de hrana este sustinuta, vei avea iepuri normali (cu grasime, poate nu chiar 100%), dar mai putini, pentru ca, dupa cum spuneam, K determina nivelul numeric al populatiei.
    Boli infectioase exista si din alea comune intre oi si iepuri, unele sunt chiar din alea conditionate, ca de pilda pasteureloza, care afecteaza indivizii debilitati de alti factori, spre exemplu da ploaia rece peste puii de iepure, daca nu se ineaca direct se imbolnavesc si mor. Problema este ca aceste boli nu vei reusi sa le depistezi (puii de iepure care mor peste vara se intampla in vegetatie, nu-i gasesti, nu-i stii), dar si daca ai stii nu poti face nimic. Bolile, chiar si mixomatoza, se intampla ca o calamitate, un accident, adica intr-un an apare, loveste in populatie, scad efectivele, dar in anul urmator se refac. Daca de asemenea avem an ploios... dar asta stim din batrani ca n-o sa fie iepuri si fazani in an ploios, mergeti fratilor la rate si gata. Anul viitor poate avem mai mult noroc. Sa ne intoarcem la situatii cu lipsa persistenta de iepuri, efective scazite in fiecare an. Iarasi ajungem la K. Acolo unde nu avem iepuri ani si ani de-a randul, inseamna ca ceva e bai cu terenul. Si asta de obicei se vede bine si deja s-a discutat: monocultura facuta cu chimicale, “tabula rasa” luni de zile fara fir de iarba, pai cum vrei sa ai iepure in asa situatie?
    Sa ne aruncam privirea si asupra pradarii. Mananca vulpile iepuri? Mananca si chiar le place! Mananca si ciorile, mananca si ulii. Acolo insa unde avem o populatie de iepuri precum cea prezentata ca ideala (2000 la 10.000 ha) avem inseamna teren sanatos, avem cu mult mai multi soareci si alta prada alternativa. Ceva iepuri o sa se piarda si din cauza pradarii insa eu personal nu m-as sinchisi sa fac combatere de felul celei recomandate de Janos (cu capcane si cu otravuri). Ajunge sa impuscam ce putem de cate ori putem si... gata. Primavara cand nu este sezon la altceva nici nu se pune problema sa nu iesim la “combatere” ca doar e prilej fain sa ne mai intalnim si sa ne mai povestim  la un pahar de pepsi-cola.
    Cam asta am avut de spus, cam asta ar fi parerea mea despre gospodarirea iepurilor de camp.
    Acuma sa ma invatati cum sa afisez treaba aia cu iepurii din Franta ca are tabele, si grafice, ar fi bine in pdf, cumva. Salut voios vanatoresc, FC
    P.S. Astept sa sariti cu porcul!!

    Offline sorin flutur

    • Membru important
    • Mesaje postate: 942
    • Karma: +0/-0
    Re: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
    « Răspuns #2 : Ianuarie 12, 2011, 08:56:08 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Despre iepure ar mai trebui spus ceva: eu cand am scris in manuscrisul acela (care-i ziceti carte), am bagat despre iepure doua materiale. Unul intitulat "Au avut dreptate mosii." a fost publicat in Diana, acum vreo 3 ani. In acel material am analizat niste date din literatura, in Anglia s-au tinut inregistrari ale recoltelor de prin 1800. Am facut si un grafic interesant acolo, se vede cum au evolut recoltele ca o cupola, pe la 1780 se impuscau 7 iepuri la 100 ha (sau ca sa revenim la 10.000 ha cam cit ar fi un fond = 700 recolta anuala), pe la 1880 recolta a fost 3000 iepuri, apoi a scazut iarasi, in 1950 la 1000 si prin 1970 a ajuns la 3-400 (astea sunt cifre medii, facute statistic, ar trebui sa cititi materialul ca sa vedeti, aici arat numai ideile principale). Acuma or ca are iepure evolutie ciclica de 200 ani, ori ca ceva s-a intamplat cu iepurele sau cu terenul. Personal am vazut acum cativa ani in RO ca in teren bun sunt iepuri multi, deci sustin ca iepurele este la fel de productiv. Cat despre terenuri, pai la inceput, pe la 1780 aveam prea putina agricultura si in stepa originala, in situatie climax, nu se pot face multi iepuri. Pe la 1880 probabil ca s-au destelenit cele mai multe terenuri, a inceput cultivarea de specii furajere in sistem patriarhal. Adica fiecare familie de cultivator de teren avea 20-30 ha, chiar si pe mosiile intinse nu se facea monocultura. Se lucra cu caii, nu se bagau chimicale, ma rog, tot tacimul... Chiar si oi existau citeva sute pe hotarul unei comune, nu? Nimeni nu se gandea la vila si la mertzan, fiecare isi muncea pamantul ca sa se hraneasca de pe el, sa traiasca in sistemul traditional cunoscut.
    Ei, iar acuma ce vedem? Pai vedem ca localnicii si-au parasit pamanturile stramosesti (au fugit in America ca sa se imbogateasca   ), nimeni nu mai vrea sa are cu caii si cu boii! Au venit aia de-au cumparat pamanturile si fac agricultura intensiva pentru ca numai asa este rentabil, asa poti face bani din asta. Bunicul meu nu vroia sa faca bani, ci vroia sa faca grau pentru paine si pentru ca sa dea la gaini! Asa, acuma, unde nu au cumparat aia pamanturile, mai exista speranta, loturi mici, particulare, dar astea sunt in mare parte parasite, si acolo se baga ciobanii. Ciobanul din vremurile de demult era angajat sa pasca turma comunala, fiecare casa avea cite 20 de oi pentru miel, brinza si caciula. Acuma ciobanul nostru este entreprenor, si el vrea mertzan si vila! Vrea sa ajunga senator, probabil, mai stiu si eu ce mai vrea? Vorba cantecului: "mi-a gasit de lucru tata, si usor si-i buna plata, meserie-n sat la noi, bodyguard sa fiu la oi, am si jeep am si magar, si la briu am celular!!!"   Ei, acuma ciobanii astia care pasc 10.000 de oi unde le pasc? E pamantul lor? Nuuu. E pamantul altora, dar pentru ca-i parloaga, nimeni nu se ocupa, nu se intereseaza... cine oare distribuie dreptul de pasunat al acestor 10.000 oi? Cineva acolo sus, nu? Aranjamente, masinatii, enteresul si iar enteresul, renumeratia dupa buget mica, 2 la primarie, 2 la scoala de baieti, etc, etc. Si atuncia Sorin Flutur se mira ca nu sunt iepuri, cand de fapt vanatorii de pe acel teren ar trebui sa se intrebe ale cui sunt oile? Cu ce drepturi se cresc acolo? Cine il iubeste pe cioban de undeva de sus? Din pacate nu se poate in vanatoare si cu mandra si cu draga, si copilul care nu plange nu primeste tzitza  . Daca nimeni nu zice nimic, normal ca un anume cioban va veni sa se imbogateasca, daca oportunitate exista.
    Janos, mai departe nici nu cred ca vreau sa discut, cum s-au cumparat-vandut in RO sute de mii ha de teren, in ce sertare au ajuns banii, cum si de unde si-au facut unii vile si si-au cumparat mertzane, etc, etc. Si uite asa de la una la alta ajungem la treburi periculoase si mai bine stau eu in America decat sa o iau pe cocoasa in RO!  Ca doara stim bine care este prima lege a naturii, zice asa: "in natura nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se transforma." Deci unde sunt iepurii de altadata? Pai s-au transformat in mertzane! Asta-i. Ca pina n-a prostit lumea la cap si nu s-a imbolnavit de lacomie, era altfel. Dar lacomia-i bola grea, stai sa vezi inca unde o sa ajungem!!! Ai numai rabdare.
    Cat despre tularemie si mixomatoza, astea le fac si unii si altii, depinde de conditii, insa in opinia mea bolile sunt accidente in lumea vanatului. Daca chiar vin, vin si se duc. Alta este buba la noi!
    Eh, numai bine! Mai vorbim.

    Offline eltorro

    • Membru important
    • Mesaje postate: 2357
    • Karma: +0/-0
    • كافر
    Re: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
    « Răspuns #3 : Ianuarie 12, 2011, 10:13:20 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Pe unde mai e Francisc?
    Mi-a promis o vanatoare pe colcaurile de aici, si apoi s-a evaporat.

    E de cand sunt aici, din efectivul de iepuri observat de mine ( sa zicem 100%) , 70 % erau in oras.  Si nu iepurasi din astia mititei, "eliberati" de cei care au trecut la religia prezervationista imediat dupa Paste.  Iepuri de camp in toata regula.  Ma bate un gand.....  333
    Pricepere trebuie la culesul ciupercilor ...... la vanatoare si pescuit trebuie noroc!  -Victor
     

    Offline sorin flutur

    • Membru important
    • Mesaje postate: 942
    • Karma: +0/-0
    Re: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
    « Răspuns #4 : Ianuarie 12, 2011, 10:25:13 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Frantz e tare inghesuit...i-au concediat aia tehnicianul...si acuma ara si seamana ogoare el si cu tractorul...iar in timpul liber regleaza ceasuri cu cuc...cunosti metoda lui de a regla un ceas cu cuc? hohote

    Offline eltorro

    • Membru important
    • Mesaje postate: 2357
    • Karma: +0/-0
    • كافر
    Re: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
    « Răspuns #5 : Ianuarie 13, 2011, 12:13:22 a.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Munceste la negru?
    Pricepere trebuie la culesul ciupercilor ...... la vanatoare si pescuit trebuie noroc!  -Victor
     

    Offline sorin flutur

    • Membru important
    • Mesaje postate: 942
    • Karma: +0/-0
    Re: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
    « Răspuns #6 : Ianuarie 13, 2011, 12:00:36 p.m. »
  • Publish
  • Publish

  • Offline first

    • Moderator
    • Membru important
    • ****
    • Mesaje postate: 318
    • Karma: +0/-0
    Re: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
    « Răspuns #7 : Ianuarie 13, 2011, 02:01:24 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Sorine, felicitari pentru acest topic. Ai scris lucruri referitoare la gestionarea efectivului de iepuri pe care multi dintre vanatori ar trebui sa le citeasca si sa le INTELEAGA.
    Trebuie cred, subliniate cateva chestiuni foarte importante, si anume necesitatea hranei suplimentare si marea problema a cainilor de la oi si a celor hoinari(legislatia este extrem de deficitara).
     

    Offline eltorro

    • Membru important
    • Mesaje postate: 2357
    • Karma: +0/-0
    • كافر
    Re: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
    « Răspuns #8 : Ianuarie 13, 2011, 09:30:16 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Uff, problema grea.
    La noi nu se face gestiunea iepurilor.
    Pricepere trebuie la culesul ciupercilor ...... la vanatoare si pescuit trebuie noroc!  -Victor
     

    Offline sorin flutur

    • Membru important
    • Mesaje postate: 942
    • Karma: +0/-0
    Re: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
    « Răspuns #9 : Ianuarie 13, 2011, 09:35:37 p.m. »
  • Publish
  • Publish
  • Sorine, felicitari pentru acest topic. Ai scris lucruri referitoare la gestionarea efectivului de iepuri pe care multi dintre vanatori ar trebui sa le citeasca si sa le INTELEAGA.
    Trebuie cred, subliniate cateva chestiuni foarte importante, si anume necesitatea hranei suplimentare si marea problema a cainilor de la oi si a celor hoinari(legislatia este extrem de deficitara).
    nu eu le-am scris...eu doar le-am postat cu permisiunea autorului norocel

    Offline sorin flutur

    • Membru important
    • Mesaje postate: 942
    • Karma: +0/-0
    Re: Despre iepurele de camp - de Francisc Castiov
    « Răspuns #10 : Ianuarie 25, 2016, 11:56:16 p.m. »
  • Publish
  • Publish

  •  


    Facebook Comments